Raport de piață pentru fundațiile turbinelor eoliene plutitoare offshore 2025: Analiză detaliată a factorilor de creștere, inovațiilor tehnologice și oportunităților globale. Explorați dimensiunea pieței, jucătorii cheie și previziunile pentru 2030.

• Rezumat executiv și prezentare generală a pieței
• Factorii cheie de piață și constrângerile
• Tendințe tehnologice în fundațiile turbinelor eoliene plutitoare
• Peisajul competitiv și companiile de frunte
• Dimensiunea pieței și prognozele de creștere (2025–2030)
• Analiza regională: piețe cheie și regiuni emergente
• Provocări, riscuri și bariere de acces pe piață
• Oportunități și perspective viitoare
• Recomandări strategice pentru părțile interesate
• Surse și referințe

Rezumat executiv și prezentare generală a pieței

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru o creștere semnificativă în 2025, fiind impulsionată de tranziția globală către energia regenerabilă și de desfășurarea tot mai mare a proiectelor de energie eoliană offshore în ape mai profunde. Spre deosebire de fundațiile tradiționale cu fund fix, fundațiile plutitoare permit instalarea turbinelor eoliene în adâncimi de apă care depășesc 60 de metri, deschizând vaste zone noi pentru generarea de energie eoliană. Această avansare tehnologică este crucială pentru țările cu ape costiere adânci, precum Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite și părți din Europa, unde locurile potrivite cu adâncime mică sunt limitate.

Conform Wood Mackenzie, capacitatea globală de energie eoliană plutitoare offshore se așteaptă să depășească 10 GW până în 2030, cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) care depășește 30% între 2023 și 2030. Piața pentru fundațiile plutitoare este un factor esențial al acestei expansiuni, întrucât abordează provocările tehnice și economice ale desfășurării turbinelor eoliene în ape mai adânci. Tipurile majore de fundații includ platformele semi-submersibile, spar-buoy și tension leg, fiecare având avantaje distincte în ceea ce privește stabilitatea, scalabilitatea și rentabilitatea costurilor.

Europa conduce în prezent piața, cu proiecte de pionierat în Regatul Unit, Norvegia și Franța. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) raportează că Europa a reprezentat peste 70% din instalațiile de energie eoliană plutitoare la nivel mondial începând cu 2024, dar se preconizează o creștere rapidă în regiunile Asia-Pacific și America de Nord. Sprijinul politic, cum ar fi inițiativa Floating Offshore Wind Shot a Departamentului pentru Energie al SUA și Strategia de Creștere Verde a Japoniei, accelerează planurile de proiecte și atrage investiții semnificative.

Principalele companii din industrie, inclusiv Equinor, Principle Power și TechnipFMC, avansează tehnologiile fundațiilor și își măresc capacitățile de fabricație. Parteneriatele strategice și proiectele de demonstrație reduc costurile și minimizează riscurile desfășurării comerciale. Costul standardizat al energiei (LCOE) pentru energia eoliană plutitoare este prevăzut să scadă sub 70 USD/MWh până în 2030, micșorând diferența față de energia eoliană offshore cu fund fix și sporind competitivitatea (DNV).

În concluzie, piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore în 2025 se caracterizează prin inovație tehnologică rapidă, extinderea ariei geografice și un impuls politic puternic. Acești factori poziționează în mod colectiv energia eoliană plutitoare ca un component esențial al tranziției energetice globale și o oportunitate majoră de creștere în cadrul sectorului eolian offshore mai larg.

Factorii cheie de piață și constrângerile

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru o creștere semnificativă în 2025, fiind impulsionată de o confluire de factori tehnologici, reglementați și economici. Factorii cheie de piață includ cererea globală crescândă pentru energie regenerabilă, progresele în tehnologiile fundațiilor plutitoare și politicile guvernamentale de sprijin destinate decarbonizării generării de energie.

Unul dintre principalii factori este desfășurarea tot mai extinsă a proiectelor de energie eoliană offshore în ape mai adânci, unde fundațiile tradiționale cu fund fix nu sunt fezabile. Fundațiile plutitoare permit instalarea fermelor eoliene în locații cu adâncimi de apă care depășesc 60 de metri, deschizând vaste zone noi pentru dezvoltare. Acest lucru este deosebit de relevant în regiunile precum Coasta de Vest a Statelor Unite, Japonia, Coreea de Sud și părți din Europa, unde locațiile adânci oferă resurse eoliene ridicate, dar au fost în prealabil inaccesibile (Agenția Internațională pentru Energie).

Inovația tehnologică este un alt factor cheie. Maturizarea designurilor de platforme semi-submersibile, spar-buoy și tension leg a îmbunătățit stabilitatea, scalabilitatea și rentabilitatea costurilor fundațiilor plutitoare. Aceste avansuri reduc costul standardizat al energiei (LCOE) pentru energia eoliană plutitoare, făcând-o din ce în ce mai competitivă comparativ cu energia eoliană offshore cu fund fix și chiar cu unele surse de energie convenționale (DNV).

Incentivele guvernamentale și cadrul politic accelerază creșterea pieței. Pactul Verde al Uniunii Europene, schema de Contracte pentru Diferență (CfD) din Regatul Unit și Legea de Reducere a Inflației din Statele Unite oferă toate sprijin financiar și certitudine regulată pentru proiectele de energie eoliană plutitoare. Aceste politici catalizează investițiile și minimizează riscurile de dezvoltare a proiectului (Comisia Europeană).

Cu toate acestea, piața se confruntă cu constrângeri notabile. Cheltuielile de capital (CAPEX) și cheltuielile operaționale (OPEX) ridicate rămân provocări semnificative, în special pentru proiectele comerciale de mari dimensiuni. Lanțul de aprovizionare pentru structuri plutitoare specializate, sisteme de ancorare și cabluri dinamice este încă în dezvoltare, ceea ce duce la blocaje potențiale și creșterea costurilor. În plus, procesele de autorizare și evaluările de impact asupra mediului pot fi lungi și complexe, în special în piețele noi cu experiență regulată limitată (Wood Mackenzie).

În concluzie, în timp ce piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore în 2025 este susținută de factori solidi, cum ar fi progresul tehnologic și sprijinul politic, trebuie să depășească provocările legate de costuri și lanțul de aprovizionare pentru a-și atinge întregul potențial.

Tendințe tehnologice în fundațiile turbinelor eoliene plutitoare

Fundațiile turbinelor eoliene plutitoare offshore sunt în fruntea inovației în sectorul energiei regenerabile, permițând generarea de energie eoliană în ape adânci unde structurile tradiționale cu fund fix nu sunt fezabile. În 2025, mai multe tendințe tehnologice conturează dezvoltarea și desfășurarea acestor fundații, fiind alimentate de necesitatea reducerii costurilor, scalabilității și adaptabilității la diverse medii marine.

Una dintre cele mai semnificative tendințe este diversificarea designurilor fundațiilor. Cele trei tipuri principale—spar-buoy, semi-submersibile și platforme tension leg (TLP)—sunt rafinate și adaptate la diferite condiții ale locului. Platformele semi-submersibile, în special, câștigă teren datorită stabilității lor, ușurinței de instalare și adecvanței pentru o gamă largă de adâncimi de apă. Companii precum Equinor au desfășurat cu succes designuri semi-submersibile în proiecte precum Hywind Scoția, demonstrând viabilitatea lor comercială.

Inovațiile în materiale reprezintă o altă tendință cheie. Dezvoltatorii explorează din ce în ce mai mult compuși avansați și oțeluri de înaltă rezistență, rezistente la coroziune, pentru a reduce greutatea și a extinde durata de viață a fundațiilor plutitoare. Aceste materiale nu doar că scad costurile de transport și instalare, ci și îmbunătățesc rezistența structurilor la condiții offshore dure. Cercetările efectuate de DNV subliniază potențialul materialelor compozite de a reduce costurile pe durata de viață cu până la 20% comparativ cu structurile tradiționale din oțel.

Digitalizarea și automatizarea transformă de asemenea sectorul. Integrarea gemenilor digitali, monitorizarea în timp real și sistemele de mentenanță predictivă îmbunătățesc eficiența operațională și reduc timpul de nefuncționare. De exemplu, Siemens Gamesa și alți producători de turbine utilizează analize de date pentru a optimiza designul și performanța fundațiilor, adaptând soluțiile la caracteristicile specifice ale locului și la sarcinile de mediu.

Scalabilitatea și standardizarea devin factori critici pentru desfășurarea comercială. Colaborările din industrie, cum ar fi Proiectul Joint Industry pentru Energie Eoliană Plutitoare de la Carbon Trust, lucrează la dezvoltarea de criterii de design standardizate și bune practici, vizând accelerarea proceselor de autorizare și reducerea riscurilor proiectului. Conceputuri de fundații modulare sunt de asemenea testate pentru a permite producția în masă și asamblarea rapidă, reducând astfel costurile.

În cele din urmă, integrarea energiei eoliene plutitoare cu alte activități offshore – cum ar fi producția de hidrogen și acvacultura – influențează designul fundațiilor, testând platformele multi-uz în ape europene. Pe măsură ce piața avansează, aceste tendințe tehnologice sunt așteptate să susțină expansiunea rapidă a capacității eoliene plutitoare, cu instalații globale prognozate să depășească 10 GW până în 2030, conform Wood Mackenzie.

Peisajul competitiv și companiile de frunte

Peisajul competitiv pentru fundațiile turbinelor eoliene plutitoare offshore în 2025 este caracterizat de un mix dinamic de conglomerate energetice consacrate, firme de inginerie specializate și startup-uri inovatoare. Pe măsură ce piața globală a energiei eoliene offshore se îndreaptă spre ape mai adânci, fundațiile plutitoare au devenit un punct focal pentru investiții și avansare tehnologică. Sectorul se remarcă printr-o competiție intensă pentru a dezvolta soluții scalabile, cost-eficiente și robuste care pot rezista în medii marine desprinse, susținând turbine din ce în ce mai mari.

Companiile de frunte pe piață includ Equinor, care a fost pionier în tehnologia eoliană plutitoare cu proiectele sale Hywind, și Principle Power, a cărei platformă WindFloat a fost desfășurată în mai multe proiecte comerciale de mari dimensiuni. EDF Renewables și RWE sunt de asemenea proeminente, valorificând experiența lor extinsă în energia eoliană offshore pentru a se extinde în soluții plutitoare. Shell și TotalEnergies au intrat pe piață prin parteneriate strategice și investiții, având ca scop asigurarea unui punct de sprijin în acest segment în rapidă creștere.

Avantajul competitiv în acest sector este adesea determinat de designurile de fundație proprietare, cum ar fi spar-buoy, semi-submersibile și platformele tension leg. Principle Power’s semi-submersibile WindFloat și Equinor’s spar-buoy Hywind sunt printre cele mai avansate din punct de vedere comercial, având un istoric dovedit în proiectele operaționale. Între timp, Saipem și Boskalis își valorifică expertiza în ingineria offshore pentru a dezvolta noi concepte de fundații și metode de instalare, având ca scop reducerea costurilor și accelerarea desfășurării.

Startup-urile și dezvoltatorii de tehnologie, cum ar fi BW Ideol și X1 Wind, introduc designuri inovatoare care promit reduceri suplimentare de costuri și scalabilitate îmbunătățită. Aceste companii colaborează adesea cu utilități mai mari și giganți din sectorul petrolier pentru a-și aduce conceptele la maturitate comercială. Sectorul se confruntă de asemenea cu o activitate crescută din partea jucătorilor asiatici, în special Mitsubishi Heavy Industries și DNV, care investesc în cercetare și dezvoltare și proiecte pilot pentru a captura oportunitățile emergente din regiunea Asia-Pacific.

Conform Wood Mackenzie, conducta globală de proiecte de energie eoliană plutitoare a depășit 60 GW până la sfârșitul anului 2024, Europa conducând dar o creștere semnificativă este de așteptat în Asia și America de Nord. Peisajul competitiv se așteaptă să se intensifice pe măsură ce mai mulți jucători intră pe piață și pe măsură ce guvernele își măresc sprijinul pentru energia eoliană plutitoare pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare.

Dimensiunea pieței și prognozele de creștere (2025–2030)

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru o expansiune robustă între 2025 și 2030, fiind alimentată de angajamentele globale accelerate pentru energia regenerabilă și viabilitatea tot mai mare a proiectelor de energie eoliană în ape adânci. În 2025, dimensiunea globală a pieței pentru fundațiile eoliene plutitoare este prognozată să depășească 2,5 miliarde de dolari, cu Europa conducând instalațiile, urmată de o creștere rapidă în Asia-Pacific și America de Nord. Această dinamică este susținută de obiectivele naționale ambițioase, cum ar fi ținta Uniunii Europene de 300 GW de energie eoliană offshore până în 2050 și planurile agresive de desfășurare a energiei eoliene plutitoare din Japonia și Coreea de Sud, conform WindEurope, Agenția Internațională pentru Energie.

Între 2025 și 2030, rata anuală compusă (CAGR) pentru segmentul fundațiilor eoliene plutitoare este prognozată la 30–35%, depășind sectorul eolian offshore cu fund fix. Până în 2030, se așteaptă ca piața să atingă o valoare cuprinsă între 10 miliarde și 12 miliarde de dolari, având o capacitate instalată cumulată de energie eoliană plutitoare prognozată să depășească 15 GW la nivel global DNV, Wood Mackenzie. Europa va rămâne cea mai mare piață, însă adăugiri semnificative de capacitate sunt anticipate în Statele Unite, China și piețe emergente precum Brazilia și Australia.

• Europa: Se așteaptă să reprezinte peste 50% din cererea globală de fundații eoliene plutitoare până în 2030, cu Regatul Unit, Franța, Norvegia și Spania conducând planurile de proiecte.
• Asia-Pacific: Japonia, Coreea de Sud și China își scalează proiectele de demonstrație la scară comercială, cu o capacitate cumulată în regiune prognozată să ajungă la 4–5 GW până în 2030.
• America de Nord: Piața din SUA este pregătită pentru o creștere exponențială, în special în largul Coastei de Vest, cu licitații federale pentru concesionarea plimbărilor și obiective stabilite la nivel de stat care conduc cererea pentru fundații plutitoare.

Principalele motoare de creștere includ progresele tehnologice în designurile platformelor semi-submersibile, spar și tension leg, reducerile de costuri prin industrializare și cadrele de politică de sprijin. Cu toate acestea, constrângerile din lanțul de aprovizionare și actualizările infrastructurii portuare rămân provocări critice care ar putea influența ritmul expansiunii pieței 4C Offshore.

Analiza regională: piețe cheie și regiuni emergente

Piața globală a fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru schimbări regionale semnificative în 2025, fiind impulsionată de sprijinul politic, progresele tehnologice și obiectivele ambițioase de energie regenerabilă. Europa rămâne liderul incontestabil, cu Regatul Unit, Franța, Norvegia și Portugalia lider în proiecte mari de demonstrație și pre-comerciale. Regatul Unit, în special, este pregătit să își extindă capacitatea de energie eoliană plutitoare cu proiecte precum ScotWind și INTOG, valorificând locuri adânci în Marea Nordului și Marea Celtic. Franța accelerează desfășurările sale comerciale, cu primele licitații pentru ferme eoliene plutitoare în apele Mediteranei și Atlanticului, susținute de planul de energie pe mai mulți ani al guvernului francez (Agenția Internațională pentru Energie).

Norvegia, tradițional o putere în domeniul petrolului și gazului, își valorifică expertiza în inginerie offshore pentru a dezvolta proiecte de energie eoliană plutitoare, cum ar fi Hywind Tampen, care va furniza energie regenerabilă platformelor petroliere offshore. Portugalia continuă să dezvolte succesul proiectului WindFloat Atlantic, poziționându-se ca un teren de testare pentru designuri inovatoare de fundații plutitoare (WindEurope).

Asia-Pacific devine rapid o regiune cheie de creștere. Japonia și Coreea de Sud sunt în frunte, fiind impulsionate de lipsa locurilor cu apă adâncă și de un sprijin guvernamental puternic. Strategia de Creștere Verde a Japoniei și obiectivul ambițios de 12 GW de energie eoliană offshore din Coreea de Sud până în 2030 sunt catalizatori pentru investițiile în tehnologia eoliană plutitoare. China, în timp ce se concentrează în continuare pe energia eoliană cu fund fix, își crește cercetarea și dezvoltarea și proiectele pilot pentru fundații plutitoare, în special în zonele de apă adâncă din provincia Guangdong și Fujian (Wood Mackenzie).

Statele Unite reprezintă o piață emergentă, cu California și întreaga Coastă de Vest fiind identificate ca locuri ideale datorită apelor adânci de coastă. Rondele de concesionare pentru energia eoliană plutitoare din California și Oregon, alături de obiective de achiziție la nivel de stat, se așteaptă să deblocheze un potențial semnificativ pe piață. Departamentul pentru Energie al SUA susține proiectele de demonstrație pentru a accelera comercializarea (Departamentul pentru Energie al SUA).

• Piețe cheie (2025): Regatul Unit, Franța, Norvegia, Portugalia, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite (California, Oregon)
• Regiuni emergente: China, Taiwan, Spania, Irlanda, Australia

În general, 2025 va vedea Europa consolidându-și liderul, Asia-Pacific crescând, iar America de Nord trecând de la proiecte pilot la proiecte comerciale de energie eoliană plutitoare, fiecare regiune adaptând tehnologiile fundațiilor la condițiile locale și capacitățile lanțului de aprovizionare.

Provocări, riscuri și bariere de acces pe piață

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore se confruntă cu o gamă complexă de provocări, riscuri și bariere de acces care ar putea afecta traiectoria sa de creștere în 2025. Una dintre principalele provocări este cheltuiala ridicată de capital (CAPEX) necesară pentru dezvoltarea, desfășurarea și întreținerea fundațiilor plutitoare. Spre deosebire de structurile cu fund fix, fundațiile plutitoare necesită inginerie avansată, materiale specializate și sisteme robuste de ancorare pentru a rezista în medii marine dure, ceea ce duce la costuri ridicate inițiale. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, proiectele de energie eoliană plutitoare pot costa cu până la 50% mai mult decât instalațiile tradiționale cu fund fix, în special în desfășurările de etapă timpurie.

Riscurile tehnice sunt de asemenea semnificative. Sectorul este încă în proces de maturizare, iar lipsa designurilor standardizate și a datelor dovedite pe termen lung cu privire la performanța platformelor plutitoare crește profilul de risc pentru investitori și asigurători, limitând potentialul de acces la finanțare. În plus, integrarea fermelor eoliene plutitoare cu infrastructura rețelei existente prezintă provocări logistice și tehnice, în special în regiunile cu capacitate limitată de cabluri subacvatice sau probleme de stabilitate a rețelei, așa cum subliniază DNV.

Constrângerile din lanțul de aprovizionare reprezintă o altă barieră semnificativă. Fabricarea și transportul platformelor plutitoare de mari dimensiuni necesită facilități portuare specializate, nave de ridicare grea și o forță de muncă calificată. Multe regiuni nu dispun de infrastructure necesară, ceea ce poate întârzia termenele de proiect și poate crește costurile. Wood Mackenzie notează că blocajele din lanțul de aprovizionare, în special pentru liniile de ancorare și cabluri dinamice, ar putea împiedica scalarea proiectelor de energie eoliană plutitoare până în 2025.

Provocările reglementării și autorizării complică și mai mult accesul pe piață. Proiectele de energie eoliană plutitoare se confruntă adesea cu procese lungi și complexe de aprobat, implicând mai mulți actori și evaluări de impact asupra mediului. Absența unor cadre reglementare clare în multe jurisdicții adaugă incertitudine proiectelor și poate descuraja noii intranți. Conform Consiliul Global al Energiei Eoliene, procesele inconsistent de autorizare și reglementările maritime în schimbare sunt printre cele mai mari îngrijorări pentru dezvoltatori.

În cele din urmă, competiția din partea energiilor eoliene offshore cu fund fix consacrate și din alte tehnologii regenerabile poate acționa ca o barieră, întrucât energia eoliană plutitoare trebuie să demonstreze avantaje clare de cost și performanță pentru a atrage investiții. Depășirea acestor provocări va necesita eforturi coordonate între industrie, guverne și sectorul financiar pentru a simplifica autorizarea, a standardiza tehnologia și a investi în dezvoltarea lanțului de aprovizionare.

Oportunități și perspective viitoare

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru o creștere semnificativă în 2025, fiind impulsionată de angajamentele globale crescute pentru energia regenerabilă și necesitatea de a valorifica resursele eoliene în ape mai adânci, unde fundațiile cu fund fix nu sunt fezabile. Pe măsură ce guvernele și părțile interesate din industrie intensifică eforturile pentru decarbonizarea sistemelor energetice, tehnologia eoliană plutitoare devine un factor critic pentru extinderea capacității de energie eoliană offshore dincolo de insulele continentale cu adâncime mică.

Oportunitățile cle principale în 2025 derivă din mai mulți factori convergenti. În primul rând, maturizarea designurilor fundațiilor plutitoare—cum ar fi platformele semi-submersibile, spar-buoy și tension leg—au redus riscurile tehnice și au îmbunătățit competitivitatea costurilor. Proiectele majore de demonstrație din Europa și Asia au validat viabilitatea operațională acestor platforme, pregătind terenul pentru desfășurări comerciale. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, energia eoliană plutitoare ar putea reprezenta până la 10% din totalul instalațiilor de energie eoliană offshore până în 2030, cu o creștere accelerată de așteptat începând cu 2025.

În al doilea rând, sprijinul politic se intensifică. Strategia Uniunii Europene pentru energia regenerabilă offshore are ca obiectiv cel puțin 300 GW de energie eoliană offshore până în 2050, cu o parte semnificativă așteptată din instalațiile plutitoare. Regatul Unit, Franța, Coreea de Sud și Japonia au anunțat licitații dedicate și mecanisme de finanțare pentru proiectele de energie eoliană plutitoare, creând o conductă robustă de oportunități pentru producătorii de fundații și furnizorii de tehnologie (WindEurope).

În al treilea rând, localizarea și industrializarea lanțului de aprovizionare deschid piețe noi. Pe măsură ce proiectele de energie eoliană plutitoare se extind, există o cerere crescândă pentru fabricarea locală a fundațiilor, a curților de asamblare și a navelor specializate, în special în regiunile cu coaste adânci, cum ar fi Coasta de Vest a SUA, Mediterana și părți din Asia-Pacific. Această tendință este așteptată să stimuleze crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică regională, reducând, de asemenea, costurile de logistică și termenele proiectului (Wood Mackenzie).

Privind înainte, perspectivele pentru fundațiile turbinelor eoliene plutitoare offshore sunt foarte pozitive. Inovația tehnologică—cum ar fi designurile modulare ale fundațiilor, sistemele avansate de ancorare și monitorizarea digitală—vor reduce și mai mult costurile și vor îmbunătăți fiabilitatea. Parteneriatele strategice între utilități, giganți din domeniul petrolului și gazului și firme de inginerie sunt susceptibile să accelereze comercializarea. Până în 2025, sectorul este așteptat să treacă de la proiectele pilot la dezvoltări la scară de gigawatți, poziționând energia eoliană plutitoare ca un pilon al tranziției energetice globale (DNV).

Recomandări strategice pentru părțile interesate

Piața fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore este pregătită pentru o creștere semnificativă în 2025, fiind impulsionată de angajamentele globale crescute pentru energia regenerabilă și expansiunea proiectelor de energie eoliană în ape adânci. Părțile interesate—dezvoltatori, investitori, furnizori de tehnologie și decidenți politici—ar trebui să ia în considerare următoarele recomandări strategice pentru a profita de oportunitățile emergente și a mitiga riscurile asociate.

• Accelerați inovația tehnologică și standardizarea: Părțile interesate ar trebui să prioritizeze investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți eficiența costurilor, durabilitatea și scalabilitatea designurilor fundațiilor plutitoare. Accentul pe soluții modulare și standardizate poate reduce costurile de fabricație și instalare, așa cum a subliniat DNV în Outlook-ul său privind tranziția energetică din 2024.
• Formarea parteneriatelor strategice: Colaborarea între utilități, giganți din domeniul petrolului și gazului și firme de tehnologie poate valorifica expertiza trans-sectorială și reduce riscurile pentru proiecte de mari dimensiuni. Parteneriatele recente, cum ar fi cele raportate de Equinor și BP, demonstrează valoarea resurselor comune și a transferului de cunoștințe în accelerarea termenelor de proiect.
• Implicarea timpurie a agențiilor de reglementare și comunităților locale: Implicarea proactivă a organelor de reglementare și a părților interesate poate simplifica procesele de autorizare și poate favoriza acceptarea socială. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) subliniază că implicarea timpurie a comunității este esențială pentru succesul proiectului, în special în piețe noi.
• Asigurați reziliența lanțului de aprovizionare: Cu creșterea anticipată a cererii pentru fundații plutitoare, părțile interesate ar trebui să investească în strategii robuste de lanț de aprovizionare, inclusiv dezvoltarea de conținut local și acorduri pe termen lung cu furnizorii. Wood Mackenzie preconizează că blocajele din lanțul de aprovizionare ar putea restricționa creșterea pieței dacă nu sunt abordate proactiv.
• Valorificați digitalizarea și analiza datelor: Adoptarea instrumentelor digitale pentru optimizarea designului, mentenanța predictivă și monitorizarea în timp real poate îmbunătăți eficiența operațională și reduce costurile pe durata de viață. ABB și Siemens Energy sunt exemple de companii care integrează soluții digitale în operațiunile eoliene offshore.
• Monitorizați dezvoltările de politici și finanțare: Părțile interesate ar trebui să fie la curent cu cadrele politice în evoluție și mecanismele de finanțare, cum ar fi Pactul Verde al UE și Legea de Reducere a Inflației din SUA, care se așteaptă să genereze investiții semnificative în infrastructura eoliană plutitoare în 2025 și după (Comisia Europeană, Departamentul pentru Energie al SUA).

Prin implementarea acestor strategii, părțile interesate pot să se poziționeze în fruntea pieței fundațiilor turbinelor eoliene plutitoare offshore, asigurând competitivitate pe termen lung și contribuind la tranziția energetică globală.

Surse și referințe

• Wood Mackenzie
• Agenția Internațională pentru Energie (IEA)
• Equinor
• Principle Power
• TechnipFMC
• DNV
• Comisia Europeană
• Siemens Gamesa
• Carbon Trust
• Shell
• TotalEnergies
• Saipem
• Boskalis
• BW Ideol
• X1 Wind
• Mitsubishi Heavy Industries
• Consiliul Global al Energiei Eoliene
• BP
• Siemens Energy